22minutes

Eram în piaţă pe căldură mare. Foarte multă lume, forfotă. În stânga mea agitaţie, în dreapta un copil plângea. Mama-sa îl lovea de faţă cu toţi, nu dădea în el încât să-l omoare acolo, dar era destul de nervoasă şi nu cred că mai conştientiza că era într-o piaţă cu multăăăăă lume.

Dădea în el şi-i spunea să nu o mai ciupească, el plângea, ea-l bătea. Haos total în piaţă, căldură mare, forfotă.

Am înaintat căutând cartofi- zăpuşeală, etc. M-am întors pe lângă copil şi o doamnă de la tarabă îi spunea mamei copilului:

„-Bate-l la bucile goale, eeeee, dar ce, nu e după el”

Şi ce împotrivită era femeia asupra gesturilor „prea uşoare” ale mamei copilului. Păi ce, aia era bătaie?! Era o nimica toată, trebuia să-l schingiuiască acolo, eee, dar ce, e după copil?!

Share/Save

Ce e ieftin e şi bun sau ce e scump trebuie să fie şi mult- aşa aş descrie eu simţul estetic al unor români de-ai noştri, confraţi. Nu  am întotdeauna ceva împotrivă cu se îmbracă lumea, cum îşi aşterne fiecare, aşa să doarmă!

Însă sunt zile în care nu mă simt bine şi  judec totul pentru că mă uit pe stradă şi observ cum ne batem joc de ce e în jurul nostru şi de noi.

Ce să mai zic de igienă, nu mai intru în domenii delicate precum nespălatul pe dinţi sau transpiraţia, de dorinţa românilor de a avea multe fără să le folosească.

• Cum poate cineva să poarte pantofi, pantaloni sport şi o bluză  elegantă şi să mai creadă că îi stă şi bine?!

• Cum poate cineva să meargă pe tocuri imense la ora 12 după-amiaza, pe o căldură infernală, doar ca să facă impresie?

• De ce ne luăm maşini super scumpe dacă numai o singură persoană le conduce?
• De ce avem nevoie de 100 de case dacă dormim doar într-una?
• De ce ne plângem pentru grădina vecinului şi nu ne uităm în grădina noastră?!
• De ce nu ne interesăm înainte de anumite lucruri, acum că avem internet până şi-n glot şi preferăm să ne aruncăm în lume neinformarţi?!
• De ce trebuie să-mi pun toate aceste întrebări când ele nu ar trebui să existe?!

Share/Save

Ştiţi…se înmulţesc lucrurile pe care nu le mai înţeleg. Şi mi se pare că totul e într-o antiteză profundă pentru că deşi cresc, mă pierd mai mult.

Nu mai înţeleg nici ce are lumea cu ţiganii. Dar nu am treabă cu găştile acelea de ţigani bătăuşi, vorbesc de cei inofensivi.

Suntem crescuţi cu greşita impresie că ţiganii sunt nu ştiu ce creaturi ale întunericului. Şi vă spun asta din felul în care reacţionează Daria când vede ţigani. Vine imediat în casă când vede un ţigan trecând strada pe partea cealaltă, fără să aibă nicio legătură cu strada pe care stăm noi. Se sperie, se agită şi nu iese din casă până când ţiganul nu iese din câmpul ei vizual.

Nu e doar Daria speriată, ci toţi copiii cu care se joacă. Oare când toţi acei copii vor creşte se vor revolta împotriva ţiganilor ca să nu le mai fie frică sau cum?!

Pe lângă asta, uneori se întâmplă să fie nişte ţigani care se dau la copii să le ia jucăriile sau doar să îi sperie şi le dau dreptate când aleargă fiecare spre căsuţa lui, dar nu vreau ca Daria să trăiască cu impresia că toţi ţiganii sunt la fel, chiar dacă procentajul îi „favorizează” deocamdată pe cei răi.

Share/Save

Nu e ceva obligatoriu, nici ceva opţional. E ceva între.

Vă pune vouă această întrebare omul care nu ştie decât 4-5 familii dintr-un bloc cu 31 de apartamente. Şi nici nu m-a pălit ruşinea, dar sunt tare curioasă dacă există cineva care să ştie de la A la Z ce vecinii are. Exceptându-i pe cei care sunt administratori sau au nevoie să ştie aceste nume din alte motive.

Uneori mă întâlnesc cu alţi vecini, cu aceia pe care îi ştiu şi dacă mai vine vorba de alte familii îmi dau seama că nu ştiu despre cine vorbeşte şi instantaneu apare impresia că nu ştiu nici pe ce lume trăiesc. Evident, nu mă apucă sentimentul ăsta de vinovăţie mereu pentru că nu prea am probleme cu vinovăţia prea des.

Dar eu am rămas şocată când cineva mi-a înşirat pe rând fiecare familie de la etajul 1 până la 8…

„Pfiuuuuu…” Am făcut eu când m-am gândit cât de îngrămâdită sunt în mintea mea.  Eu abia ştiu cine sta vizavi de uşa mea şi până şi acolo încurc familiile.

Nu m-am gândit să învăţ numele vecinilor din comoditate. Nu mi se pare ceva ce ar trebui să ştiu neapărat şi dacă am nevoie de ceva, pot uşor să bat la uşa fiecăruia şi să aflu.

Totuşi…„pfiuuu”…cum să nu ştiu eu cine îmi sunt vecinii în condiţiile în care unii ştiu şi unde învăţ, ce şcoală primară am terminat şi grădiniţa la care am fost?!

***

Tu îţi cunoşti vecinii?

Share/Save

Din gama celor mai minunate lucruri care i se pot întâmpla unei persoane este momentul în care ţi se spune te iubesc şi tu o simţi atâţ de …adânc.

Mesajul vine când te aştepţi mai puţin, având rolul de a-ţi scoate inima din piept de atâtea emoţii. Nu ştii ce să răspunzi vrând să impresionezi la rândul tău persoana care ţine enorm la tine. Te gândeşti mult, meditezi asupra minunii şi te simţi cum nu te-ai mai simţit niciodată!!!

Asta mi s-a întâmplat mie când, azi dimineaţă în timp ce-mi verificam mail-ul am primit un offline de la un anonim care le spunea şi fetelor şi băieţilor din lista sa: „te iubesc:*”.

Vă daţi seama ce fel am resimţit acest mass?! :X

Share/Save

Uite că ne întâlnim din nou, aşa, ca de vacanţă pentru a ne împărtăşi noile titluri ale cărţilor descoperite. Ca de obicei, ne vedem în Cheers, la 15:00 la un pahar de suc rece şi o vorbă bună!

Share/Save

Scurt metraj

Sâmbătă, 24.7.2010, trupa „Scurt Metraj” va susţine un concert în clubul Zenith din Focşani. În deschidere va cânta Dalban George.

Intrarea este liberă!

Share/Save

Salut!

Subsemnata a fost ieri la bibliotecă pentru că se plictisea prea tare şi a zis că o doză de căldură mare nu o să facă prea mari ravagii unui om care iubeşte căldura. Şi-aşa am plecat eu, cu traista pe umăr să-mi iau ceva cărţi.

Am intrat. Erau câteva persoane care îşi făceau permis şi a trebuit să aştept, timp în care m-am orientat să caut ceva care mi-ar plăcea să citesc. Şi cum încercam eu să desluşesc tainele cititului, că deh…nu ştiu eu de astea, am auzit două dudui, prietene de cataramă şi de ce o mai exista, care intenţionau să îşi ia o carte, nu dau titlul că voi părea extrem de proastă.

S-au înscris ele frumos cu acte în regulă, legal şi s-au îndreptat spre raftul cu literatură italiană. Se făcuse linişte în bibliotecă, toată lumea era ocupată şi la un moment dat, brusc şi fără să se aştepte cineva din noi…nu, nu a fost nici cutremur şi  nici nu a apărut Mădălina Manole de după raft ci a început o manea, din aia de-ţi vine să dansezi pe loc şi să dai din cap, să faci pogo, moshpit, etc.

Subsemnata şi-a muşcat buza de jos şi s-a rugat zeilor să nu înceapă să râdă, om denaturat ce sunt!

…e atât de greu să îţi închizi telefonul când intri într-o bibliotecă…mai ales când simţi mirosul cărţilor.

Share/Save

Mi se pare incredibil când aud puştii vâitându-se că vine garda să-i ia dacă stau şi ei undeva, că nu mai e loc în oraş…

Bun, bun. Dar mie mi se pare logic să vină poliţia din moment ce voi staţi sub BALCONUL OAMENILOR,  înjuraţi birjăreşte, aruncaţi sticle şi ţipaţi ca disperaţii iar uneori  fumaţi. Voi nu vă gândiţi deloc la cei care stau la blocurile la care voi vă adunaţi zilnic făcând acelaşi tărăboi?! Merge o zi, două, nouă dar când treaba devine constantă i se acreşte omului să îşi îmbogăţească zilnic vocabularul cu înjurături şi cheamă poliţia dacă nu merge cu bun simţ din partea voastră.

Într-adevăr, Focşani-ul e mic, dar asta nu înseamnă că blocul x este sortit scandalului în fiecare noapte şi nici nu e loc de petrecere.

Nu sunt nici absurdă, pentru că am chinuit şi eu oamenii de la unele blocuri, dar am insistat să nu fie destrăbălare sau să se dea semne de turbare din partea amicilor şi de cele mai multe ori evit să merg în astfel de locuri.

Ştiu că există şi un anumit program în care lumea ar putea să profite pentru că nimeni nu ar avea ce să comenteze, dar toţi ies seara şi prin urmare se ajunge la lucruri precum garda, amenzi şi alte minunăţii.

Prin urmare, tare aş vrea să nu vă mai aud plângându-vă pentru un lucru care este inevitabil dacă vă comportaţi ca maimuţele la oraş. Atunci când nu veţi mai arunca cu sticle ( nu din plastic, ci din sticlă) sub balcoanele oamenilor şi nu veţi mai vandaliza, fiţi siguri că nu se va mai lua nimeni de voi.

Share/Save