Ad Blocker Detected
Our website is made possible by displaying online advertisements to our visitors. Please consider supporting us by disabling your ad blocker.
Cafeaua a ocupat o parte esențială a istoriei braziliene. Produsul, originar din Etiopia, a fost adus pentru prima dată în Brazilia de către unii coloniști francezi care s-au stabilit în statul Pará, la începutul secolului XVIII. Din nordul Braziliei, câmpurile de cafea au început să se răspândească de-a lungul țării, concentrându-se în zonele de-a lungul țărmului. Până atunci, plantațiile de trestie de zahăr reprezentau principala activitate economică în Brazilia, iar cafeaua era doar o experiență pe care nimeni nu și-a imaginat-o devenind marele protagonist al istoriei contemporane braziliene.
Din 1820, cafeaua a început să ocupe poziția celor mai exportate produse din Brazilia, iar în 1840, Brazilia a devenit cel mai mare exportator de cafea din lume. Țara s-a îmbogățit, formându-se o societate nouă, condusă de așa-numiții „baroni de cafea”, proprietarii înstăriți ai plantațiilor. „Baronii de cafea” nu numai că au deținut puterea economică în Brazilia, ci și puterea politică.
Regiuni
Brazilia are 14 regiuni majore producătoare de cafea. Acestea sunt împrăștiate între 7 state diferite, după cum urmează: Minas Gerais (subregiuni – Sul de Minas, Cerrado Mineiro, Chapada de Minas, Matas de Minas), São Paulo (subregiuni – Mogiana, Centro-Oeste), Espírito Santo (subregiuni – Montanhas do Espírito Santo, Conilon Capixaba), Bahia (subregiuni – Planalto da Bahia, Cerrado da Bahia și Atlantico Baiano), Paraná (subregiuni – Pionerio Norte de Paraná), Rondonia și Rio de Janeiro.
Influențați de cererea crescândă pentru așa-numitele cafele speciale, producătorii investesc în prezent în producția unei varietăți mai elaborate, în special în sudul Braziliei, unde vremea este mai blândă. Regiunile sunt împărțite de fermele de cultivare, de la mici plantații familiale, de mai puțin de 10 hectare, până la moșii mari de peste 2000 de hectare. Cateva informatii aici https://cafestar.ro/cafea/cea-mai-buna-cafea-boabe-ghidul-incepatorului/
ABIC
Associação Brasileira da Indústria de Cafenea (ABIC) a fost creată în 1973 și reprezintă cea mai importantă instituție de reglementare a industriei cafelei. Operațiunile sale integrează industrii, retail și unități de consum. În prezent, ABIC are aproximativ 500 de companii de prăjire și măcinare pe teritoriul național, cu sediul central situat în Rio de Janeiro.
Este interesant de citat că programele de calitate ale ABIC, care au început în 1989, au fost responsabile pentru supravegherea cafelei vândute în Brazilia și în străinătate. Una dintre cele mai de succes inițiative a fost crearea „Selo ABIC” un sigiliu marcat pe pachete de cafea, care atestă că produsul a fost aprobat în standardele de calitate ale instituției.
Soiuri
Coffea arabica, specia de plantă de cafea care cultivă boabele de cea mai înaltă calitate, predomină și poate fi defalcată în soiuri.
Typica și Bourbon sunt părinții, în cea mai mare parte, a soiurilor de cafea.
Typica este coloana vertebrală genetică a cafelelor speciale de astăzi. Primele plantații de cafea cultivate în America și Asia au fost din soiul Typica și multe dintre culturile de cafea Arabica, cele mai cultivate astăzi, sunt descendente direct din plantă.
Ușor mai dulci, cu ușoare note de caramel, cafelele Bourbon au o aciditate plăcută, dar pot prezenta arome diferite, în funcție de locul în care sunt plantate. Bourbon în sine are soiuri colorate, inclusiv roșu (Bourbon Vermelho) și galben (Bourbon Amarelo).
Mundo Novo reprezintă soiul cultivat în proporție de aproximativ 40 la sută în Brazilia și este un hibrid între Typica și Bourbon. Acesta a fost găsit în Brazilia, în 1940. Este potrivit climatului țării, iar fermierilor le place, datorită rezistenței la boli și a randamentului ridicat.
Caturra este o mutație naturală a soiului Bourbon și a fost găsită pentru prima dată în orașul Caturra, din Brazilia. Acest soi produce un randament mai mare decât tatăl său.
Prelucrarea
Majoritatea cafelelor braziliene sunt naturale (fără spălare). O metodă naturală de prelucrare înseamnă că, după ce fructele de cafea sunt culese, acestea sunt uscate așa cum sunt.
De ce este important acest lucru? Ei bine, prelucrarea naturală este dificil de făcut fără a deteriora bobul, dar poate adăuga un corp substanțial, dulceață, netezime și complexitate la profilul cafelei. Clima din Brazilia, cu precipitații rare și perioade lungi de soare, este perfectă pentru prelucrarea naturală. Aici sunt cateva informatii utile.
Prelucrarea naturală (sau uscată) este cea mai simplă modalitate de a transforma fructele de cafea în boabe verzi, dar este, de asemenea, una dintre cele mai dificile metode de a produce o cafea bună. A fost întotdeauna o metodă de procesare ieftină, simplă: tot ce ai nevoie este lumina soarelui și o suprafață plană. Există diferite tehnici de rotire a fructelor și există, de asemenea, câteva metode diferite de uscare: unii fermieri usucă cafeaua pe pavele de terasă, iar alții combină aceste metode cu uscătoarele mecanice. Indiferent de metodă, prelucrarea naturală nu necesită niciun echipament elegant, dar este foarte dependentă de condițiile meteorologice. La urma urmei, sunt uscate de soare. Lipsa soarelui înseamnă timp îndelungat de uscare a fructelor, facilitând procesul nociv al fermentației.
In Brazilia, produsele naturale de înaltă calitate sunt cultivate în loturi special concepute, acordându-se o atenție sporită în timpul operațiunilor post-recoltare.
O cafea pe care o vei iubi
Cu atâta varietate, poți fi sigur că vei găsi o cafea braziliană pe care o vei iubi. Aroma intensă, de obicei de ciocolată și caramel, combinată cu corpul substantial și aciditatea scăzută face din cafeaua braziliană un produs incredibil de dorit.
Acum, că știți mai multe despre cafelele braziliene și profilurile lor unice, sper să le oferiți o șansă. Indiferent dacă faceți o ceașcă, prăjiți sau alegeți pur și simplu o cafea într-o cafenea, au multe de oferit.
Productia mondiala de cafea cruda este evaluata la peste 5 milioane de tone/an.
Tarile mari producatoare sunt in America de Sud (Brazilia care exporta 1 milion de tone si asigura 30% din consumul anual de cafea, Columbia, Venezuela, Ecuador, Peru), America Centrala (Mexic, Cuba, Guatemala, Honduras), Africa (Congo, Angola, Nigeria, Etiopia, Tanzania si Madagascar) care furnizeaza 32 % din consumul mondial anual de cafea, Asia (India, Indonezia, Noua Guinee, Sumatra, Hawaii).
In anul 2009, ordinea primelor tari mari producatoare a fost urmatoarea: Brazilia, Vietnam, Indonezia si Columbia.
Succesul pe piata al unor tari precum Columbia, Guatemala, Nicaragua si Vietnam s-a datorat politicii braziliene de mentinere a preturilor ridicate. In ciuda locului de origine, Etiopia a produs pana in secolul al -XX-lea cantitati mici de cafea pentru export din plantatiile existente pe langa Harar, in partea de nord-est a tarii. Productia din Kaffa a crescut incepand cu anul 1907, cand a fost dat in folosinta portul Gambela. In aceiasi perioada alte cuturi comerciale s-au dezvoltat in Provincia Arsi, de unde cafeaua era exportata pe linia de cale ferata Addis Abeba-Djibuti. Australia produce cantitati mici de cafea.
In comertul mondial, cifra de afaceri cu cafea ocupa locul al-2-lea dupa petrol si locul al-6-lea din valoarea exportului cu produse agricole (dupa grau, porumb, soia, ulei de palmier si zahar). Principala piata comerciala a cafelei este orasul New York, iar depozitele cele mai mari sunt la Anvers, Rotterdam, Amsterdam, Hamburg si Londra.
In general, tipurile de caefa sunt stabilite dupa regiunea in care cresc arborii de cafea, de exemplu cafea Braziliana, cafea Columbiana, cafea de Java, Kona, etc.