Fenomene ale Naturii – Fulgerul

Ad Blocker Detected

Our website is made possible by displaying online advertisements to our visitors. Please consider supporting us by disabling your ad blocker.

Dacă la vârste fragede, unele persoane credeau că fulgerul seamănă cu blițul de la aparatul de fotografiat, ei bine cele două concepte nu au de-a face una cu cealaltă.

Fulgerul rezultă în urma procesului de descărcare electrică cauzat de diferențe de potențial electrostatic. Se produce între nori ce au sarcini electrice diferite, iar descărcarea între nor și pământ este fenomenul numit trăsnet.

Niciodată nu auzim și sunetul produs de descărcare deoarece viteza sunetului este mai mică decât cea a luminii. Decalajul între cele două se datorează diferenței dintre vitezele de propagare – cea luminoasă și cea acustică.

Fulgerele sunt considerate în mitologie, ca fiind exprimări ale mâniei ale lui Dumnezeu. Totodată, fenomenul fulgerului îl găsim menționat în Moise (9,24), Samuel (22,15), Hiob (37) și în Psalmul 18. Credințele sunt diverse, de la o civilizație la alta. Spre exemplu, etruscii considerau că fenomenul fulgerului reprezintă un oracol ce le prezice viitorul; germanii considerau că fulgerele sunt semne ale zeului Thor care arunca ciocanul său către Pământ. Benjamin Franklin a fost primul cercetător al fulgerelor, în anul 1752 demonstrând ipoteza că trăsnetul rezultă din tensiunea dintre nori și pământ, unde s-a folosit de un zmeu de hârtie

Cum se formează un fulger?

Prezența curenților de aer în nori dar și repartizarea inegală de gheață ajută la formarea prin frecare, a unor spații cu încărcătură ionică electrostatică atât pozitivă cât și negativă.

Zonele dintre straturi sunt încărcate diferit iar temperatura variază între -10 și -15 grade Celsius. Prin fulger se produce un echilibru între straturile norilor iar pentru a lua naștere, un trăsnet trebuie să existe tensiuni de milioane de volți.

După cum știm cu toții, fulgerul are forma unui zig-zag, are în medie 4-5 descărcări principale care durează 0,01 secunde. Un fulger are în medie o lungime de 1-2 kilometri dar în zonele cu umiditate ridicată acesta poate ajunge și la 2-3 kilometri.

curiozitati-despre-fulger

Studiul Emisferelor Cerebrale

Dacă v-ați pus vreodată întrebare ce parte a creierului o folosiți mai mult și nici până în momentul de față nu ați aflat răspunsul, vă propunem să descoperiți adevărul despre modul în care noi, oamenii, gândim.

Cercetătorii de-a lungul timpului au demonstrat că omul folosește doar 10% din capacitatea totală a creierului său. Despre creier mai știm că este alcătuit din 3 părți: anterioară, medie și posterioară iar cea creierul anterior este alcătuit la rândul său din emisfera cerebrală dreaptă și emisfera cerebrală stângă.

Fiecare parte a creierulu îndeplinește câte o funcție, emisfera dreaptă dezvoltă creativitatea, imaginația iar emisfera stângă reprezintă rațiunea și gândirea. Psihologii susțin că persoanele creative, artistice au emisfera dreaptă mai dezvoltată, în timp ce oamenii raționați, ce se bazează pe logică au emisfera stângă mai dezvoltată.

A fost realizat un studiu pe 1000 de persoane, de către cercetătorii de la Universitatea din Utah, care au împărțit creierul în 1000 de regiuni, apoi a fost făcută o rezonanță magnetică cu scopul de a descoperi dacă anumite zone ale creierului sunt mai dezvoltate decât altele. În ciuda faptului că se considerau două tabere – cei care au emisfera stângă mai dezvoltată vs cei care au emisfera dreaptă mai dezvoltată, cercetătorii au constatat că nu există nicio diferență între cantitatea de informații dezvoltată în zonele creierului.

Timp de un minut, citiți lista următoare, încercați să o memorați apoi acoperiți lista pentru a observa câte cuvinte ați reușit să memorați: monedă, telefon, strugure, rață, cartof, pernă, cheie, ceașcă, bicicletă, creion, chibrit, masă.

Dificil? Încercați încă o dată, însă acum formați o frază cu ajutorul acestor cuvinte și o să vedeți diferența. Este mult mai ușor să memorezi fraze/propoziții decât mai multe cuvinte. Un alt exercițiu pentru menținerea funcțiilor creierului active este învățarea unei limbi străine.

Zonele creierului nu sunt foarte diferite unele față de celelalte dar în principiu sunt simetrice. De asemenea nu putem spune că există vreo diferență între un om de știință și un artist din punct de vedere al complexității și sistemului creierului.

Leave a Reply